Pasesc printre frunzele seducatoare ale toamnei aurii, imi creez un nou coridor printre labirintul ametitor al acesteia. Ma ratacesc in culoarea aramie a ierbii drumurilor, si ma afund din ce in ce mai mult in vraja lor. Am devenit captiva . Mirosul tipic lor, linistea ce ma inconjoara imi dau sentimente ascunse.Dar tot ceea ce se aude este sunetul pasilor , dar nu ma nelinisteste , nu! Il ascult ! Caci sunt rapita de catre toate,eu doar aud , doar simt , doar visez. Fosneste lin, prelung , se apropoie, ci-i doar o vrabiuta ce topaie!!
Acum ma ridic din adanca-mi ametire, ma-ndepartez de armele sale, caci trebuie-al drum sa-mi continui, departe de vraja sa aurie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu