Sincer e cam tarziu, iar maine am o zi noua de scoala si credeti-ma am la teme....Dar ascultand o melodie am simtit nevoie sa vin sa ma descarc(I Can't Help It-Nevertheless).
Nici nu stiu ce sentimente si cate sunt cele ce-mi strabat inima in acest moment... dar imi asum riscul de a vi le spune care sunt cele care le banuiesc...liniste, dragoste..vise.. si chiar si durere in acelasi timp...Imi vine sa rad cu lacrimi de tristete si sa plang de fericire....
Toate aceste elemente contrasteaza in sufletul meu de la o secunda la alta.... cu o viteza imposibil de descris in cuvinte... si nu vreau sa ma gandesc la sfarsitul versurilor... caci imi place starea aceasta pe care o am... tocmai din acest motiv, scriind aici tot dau replay acestei melodii...nu vreau ca o alta melodie sa mi schimbe aceste note sufletesti...
Imi trec atatea chipuri de persoane prin fata ochilor , apoi incetosandumi-se privirea de lacrimi imi vine a rade de naivitatea pe care o simt prezenta... de copilaria care mi strabate sufletul chiar daca cateodata intalnim diferenta dintre esenta si aparenta..
In acest moment nu stiu ce am scris cateva randuri mai sus si chiar nu vreau sa le citesc... Doar imi pun credinta si sper la o alta mare minune, la fel ca toate celelalte care le intalnesti la fiecare colt si incerci sa le numesti pe aceasta "stiinta"....
Acum ma retrag linistita , caci nu stiu daca ma pot scuza profesoarei de matematica in felul acesta:
" Imi pare rau ca nu m-am pregatit pentru ora dar am avut treaba....pierzand timpul pe blog... sau gandindu-ma la imposibil sau la absolut...", iar tema la romana chiar tin neaparat sa o fac maine dimineata..
Nu cred ca am facut acest blog pentru a reprezenta un jurnal public ci tocmai de aceea tin sa reamintesc faptul ca este o "inspiratie ce-mi poarta scrisul pe hartie", sau adaptand toate acestea "degetele pe tastatura".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu